|
Ti-aduci iubita mea aminte...
Cind cu tine ma plimbam cuminte,
Pe sub castanii ce drumul ne vegheau,
Sub stelele ce iubirea ne-o binecuvintau?
Ti-aduci aminte ai iernii fulgi de nea,
Covor de vis sub pasi ne asternea,
Ale noastre straie de argint le-mpodobea,
Iar obrajii cu bujori de frig ii daruia?
Ti-aduci aminte cum eu iti povesteam,
Si-n ai tai ochi frumosi ma scufundam,
Cum de mina eu pe tine te tineam,
Si pe crestet eu cu drag te mingiiam?
Visu' acelei nopti de iarna a trecut de mult,
E acum al inimii obiect pretios de cult.
Nu-ti para rau de visul cel de-o clipa,
A lumii vise rele n-or putea ca sa-l corupa.
Gabriel Ditu
|
|